Lacrimi de dor,
Nu se mai stâng,
Din noaptea lor
Pururea plâng.
În stol uşor
Asupră-ţi vin
Cu lumea lor
De vis şi chin.
Din triştii nori
Îţi cad cu mii,
Şi te-nfiori
Fără să ştii.
De ochii-apuşi
Vărsate sânt,
A celor duşi
De pe pământ.
Nu căuta
Să ştii ce vor,
Plâng jalea ta
Şi-a tuturor.
