luni, 4 iulie 2011

Vechi scrisori


Vechi scrisori


O, vechi scrisori,
 eu v-am găsit atâta de uitate,
Cu plicul mic,
 cu scrisul mic şi vorbe-ndurerate,


Eraţi iubirea de demult
 a celuia pe care-acum
Cu-atâta dor,
cu-atâta chin l-aştept
 mereu pe-acelaşi drum.


Eu v-am privit,
 şi chipul lui mi-a apărut întunecat,
Eu v-am trăit,
 şi visul meu era aşa de-ndurerat.


O, vechi scrisori,
 mi-aţi apărut ca o ciudată prevestire:
A fost atât de mult iubit 
şi-aşa de şubred în iubire.


Eu, în trecut, la voi, mereu,
 lăsa-voi gândul să mă poarte
Melancolia mea de-acum
 şi gândurile voastre moarte,


Cu negre flori 
voi presăra întreagă aşteptarea...
Ce rău făcut-aţi, vechi scrisori:
 aţi răzbunat uitarea!
 

Mia Frollo